- vãmuí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vãmuiésc, imperf. 3 sg. vãmuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vãmuiáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
vămui — VĂMUÍ, vămuiesc, vb. IV. tranz. 1. A lua, a percepe, a încasa vamă. 2. (La moară) A lua uium ca plată pentru măcinat. ♦ fig. A fura o parte din ceva. – Vamă + suf. ui. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 vămuí vb., ind. prez. 1 … Dicționar Român
vămuială — VĂMUIÁLĂ, vămuieli, s.f. Faptul de a vămui. [pr.: mu ia ] – Vămui + suf. eală. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VĂMUIÁLĂ s. v. vămuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime vămuiálă s. f., g. d … Dicționar Român
vămuire — VĂMUÍRE, vămuiri, s.f. Acţiunea de a vămui. – v. vămui. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VĂMUÍRE s. vămuială. (Operaţia de vămuire.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime vămuíre s. f., g. d. art. vămuírii; pl. vămuíri … Dicționar Român
vamă — VÁMĂ, vămi, s.f. 1. Instituţie de stat care se ocupă cu evidenţa şi controlul asupra intrării şi ieşirii din ţară a mărfurilor, mijloacelor de transport etc. şi care percepe taxele legale pentru aceste bunuri; loc, punct în care funcţionează… … Dicționar Român